PELERIN ORTODOX

11 august: SFÂNTUL IERARH NIFON, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI (Viaţa, Slujba, Acatistul)

Sf. Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului

(11 August)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Biserica Ţării Româneşti s-a învrednicit să fie cârmuită la începutul secolului al XVI-lea de unul din marii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, de Sfântul Nifon, care a fost mai întâi mitropolit al Tesalonicului, apoi Patriarh al Constantinopolului în două rânduri (1486-1488; 1496-1498). Vitregiile l-au purtat şi în Muntenia, unde a păstorit ca mitropolit din 1500 (cu probabilitate) şi până în primăvara anului 1505, când s-a retras de bună voie la mănăstirea Dionisiu din Muntele Athos, unde a adormit în Domnul la 11 august 1508.

Era împodobit cu mari daruri sufleteşti. „Ştiinţa lui de carte grecească şi slavonească nimeni n-a avut-o pe acea vreme; smerenia şi înfrânarea lui au uimit chiar şi pe cei ce l-au asuprit. Cutezanţa lui faţă de cei greşiţi nu cunoştea margini şi era fără sfială de ranguri sau dregătorii. Necazurile şi surghiunul nu i-au stăvilit iubirea sa de turmă şi de adevăr. Cinstirea pravilei creştineşti şi apărarea dreptei-credinţe l-au stăpânit întreaga viaţă. Iar milostenia sa era atât de largă încât nu şi-a aflat asemănare” (1).

Din câte cunoaştem din viaţa sa, Sfântul Nifon s-a născut în jurul anilor 1435-1440, în ţinutul Peloponezului din sudul Greciei de astăzi, primind la botez numele de Nicolae. Tatăl său se numea Manuil, iar „pe poreclă, Halep”, şi pe mama sa o chema Maria. Continuă să citești 11 august: SFÂNTUL IERARH NIFON, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI (Viaţa, Slujba, Acatistul)

11 august: Pomenirea minunii săvârşite de Sfântul Spiridon în Corfu împotriva invaziei turce din 1716

Pomenirea minunii săvârşite de Sfântul Spiridon

în Corfu împotriva invaziei turce din 1716

* * *

Judecata cerului

Minunea înfricoşătoare a marelui făcător de minuni Spiridon, prin care a zădărnicit dorinţele papistaşilor uneltitori, nepermiţându-le să construiască un altar în sfântă biserica lui din Kerkira

„După judecata cerului nu mai pot avea loc nici discuţii în contradictoriu (dispute), nici nu mai poate să mai rămână vreo îndoială referitor la catolici. În mod clar, de netăgăduit, catolicii sunt de lepădat, excluşi, vrăjmaşi şi străini de Dumnezeu şi de sfinţii Săi. Făclia aprinsă a Sfântului Spiridon demonstrează nimicnicia oricărui silogism.”

Continuă să citești 11 august: Pomenirea minunii săvârşite de Sfântul Spiridon în Corfu împotriva invaziei turce din 1716

11 august: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. EVPLU (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο του Αγ. Εύπλου – 11 ΑΥΓΟΥΣΤΟΥ

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. EVPLU

11 august

Pomenirea Sfântului Mare Mucenic Evplu diaconul.

Acest sfânt a trait în zilele împaratului Diocletian si era de neam din cetatea Catania, din Eparhia Siciliei. Fiind el pârât la guvernatorul Calvisian ca este crestin, si nevoind a se lepada de Hristos a fost supus la nesfârsite si grele chinuri, dupa care, taindu-i-se capul si-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Continuă să citești 11 august: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. EVPLU (Gr, Ro, En)

CONDACUL SFÂNTULUI IERARH NIFON, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI (11 august)

CONDACUL SFÂNTULUI IERARH NIFON, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI

(11 august)

11 august: Sfântul Nifon al II-lea, Patriarhul Constantinopolului

Sfântul Nifon al II-lea, Patriarhul Constantinopolului

agioi-nifon-makarios-ioasaf-02

Sfântul Nifon al Constantinopolului şi ucenicii săi, Macarie şi Ioasaf. Pictură murală, 1806. Exonartexul Bisericii principale a Schitului Sfântului Dimitrie

Nicolae s-a născut în Peloponez la mijlocul secolului al XV-lea din părinţi de neam bun şi evlavioşi. Primele litere le-a deprins în locurile natale. I-a avut ca dascăli pe Eftimie şi pe ieromonahul Iosif. Pe cel de-al doilea l-a însoţit în peregrinările sale. La Epídavros l-au întâlnit pe virtuosul ascet Antonie, al cărui ucenic a devenit Nicolae, care după o vreme a fost tuns monah primind numele Nifon. Avea ca rucodelie caligrafia. După adormirea şi înmormântarea lui Gheronda Antonie, Nifon a dorit să găsească un alt Gheronda la care să intre în ascultare. A aflat despre virtuosul şi înâeleptul misionar aghiorit Zaharia şi a plecat în Epir să-l întâlnească. Ieromonahul Zaharia l-a primit în obştea sa. Nifon l-a urmat cu credinţă în călătoriile sale misionare prin Epir, Epirul de nord, Macedonia şi Ahrida, predicând alături de acesta. În Ahrida, clerul şi poporul credincios au cerut ca iubitul şi cinstitul Zaharia să devină episcopul lor. Acela, deşi la început s-a opus, în cele din urmă a primit. Atunci Nifon a cerut să plece într-un loc liniştit. Părintele său nu a vrut să se despartă de el, deoarece îl dorea ajutor şi următor al muncii sale. Numai după o vedenie dumnezeiască Zaharia i-a îngăduit să plece, spunându-i: „Mergi, fiule, unde te va conduce Domnul, pe Care Îl rog, eu nevrednicul, să mă învrednicească să te mai văd o dată în viaţa aceasta, când va dori pronia sfântă”[1].

Domnul l-a condus în Sfântul Munte. După spusele Sfântului Nicodim Aghioritul: „Fericitul Nifon, luând drept tovarăş de drum binecuvântarea arhiereului, a alergat în Sfântul Munte, ca un vultur înaripat şi mergând în cinstita Mănăstire a Vatopediului, închinându-se sfinţeniilor Maicii Domnului, a căutat şi a găsit acolo mulţi bărbaţi sporiţi în virtuţi, al căror zelos următor a devenit”[2]. Nu se cunoaşte câtă vreme a rămas în Mănăstirea Vatopedi.

Continuă să citești 11 august: Sfântul Nifon al II-lea, Patriarhul Constantinopolului

11 august: Sfântul Mare Mucenic Evplu, arhidiaconul din Catania, Italia

Sfântul Mare Mucenic Evplu, arhidiaconul din Catania, Italia

Frescă din veacul al XIII-lea aflată în Biserica Bojana din Sofia, Bulgaria

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

În vremea cumplitei prigoane din timpul lui Dioclețian și Maximian, un oarecare asupritor cu numele Pentagur fu trimis în părțile Siciliei să afle și să piardă prin felurite munci pe creștinii din părțile locului. Ajungând în cetatea Cataniei și cercetând dacă nu cumva se află undeva în cetate sau în vreun sat oameni care să ţină măcar în taină credinţa creştinească, una din slugi apropiindu-se de el îi zise:

– Aici în cetate este un om, anume Evplu, care poartă cu sine o carte. El străbate uliţele, cercetează casele, învaţă poporul şi le spune oamenilor că Dumnezeul creştinilor este mare.

Şi era sfântul Evplu cu rânduiala arhidiacon. El purta cu sine cartea Evangheliei din care, citind popoarelor minunile lui Hristos, îi învăţa să creadă în El.

Deci fiind trimiși ostaşii, căutară pe sfântul Evplu prin toată cetatea şi îl găsiră într-o casă săracă citind Sfânta Evanghelie şi învăţând pe cei ce ascultau. Aceștia prinzându-l, îi legară mâinile înapoi şi îl duseră la judecata ighemonului, luând cu dânsul şi Evanghelia.

Aflându-l neclintit în credința sa cea dreaptă, ighemonul porunci să-l spânzure gol și cu piepteni de fier să-i strujească trupul. Iar sfântul se rugă:

Continuă să citești 11 august: Sfântul Mare Mucenic Evplu, arhidiaconul din Catania, Italia

5 aprilie/3 august: CUVIOASA TEODORA DIN TESALONIC

Cuvioasa Teodora din Tesalonic

(3 august şi 5 aprilie)

Manastirea Sfintei Teodora este in centru orasului Salonic, in spatele pietei Aristotel, pe strada ce duce in Plateia Aghia Sofia. Tot in aceeasi biserica se afla si moastele Cuviosului David al Tesalonicului. In curte, este aghiasma Sfintei Teodora.

Antonie, fiind protopresbiter al bisericii din Eghina si sotia sa Hrisanti au adus pe lume trei copii: Evloghia, Stefan si Agapi (viitoarea monahieTeodora). Primii doi copii au murit de tineri, Evloghia fiind monahie iar Stefan fiind diacon.

Agapi s-a nascut in anul 812 cand Biserica era chinuita de lupta impotriva icoanelor. Agapi nu si-a cunoscut mama. Cinstita preoteasa a trecut la Domnul imediat dupa ce o nascuse. In ziua in care mama a murit, tatal, Antonie s-a dus la manastire si a lasat copila in ingrijirea unei bune prietene de familie, pe nume Teopisti. Teopisti era vaduva si a acceptat cu mare bucurie misiunea de a creste copila.

Crescand fata si fiind frumoasa si evlavioasa , mama sa adoptive, cu consimtamantul tatalui ei monahul Antonie, a promis-o ca mireasa unui tanar dintr-o familie de buni crestini, cea a guvernatorului insulei.

Desi Agapi isi dorea o viata de manastire, avand ca exemplu pe fratii ei, dar a acceptat supusa sa se casatoreasca, urmand exemplul Maicii Domnului, la Bunavestire.

Maica sa adoptive, Teopisti a murit si dupa scurt timp toata familia guvernatorului, in urma unei invazii a sarazinilor, a plecat laTesalonic, unde episcope era Antonie, care suferise mari prigoane de pe urma luptatorilor impotriva icoanelor. Impreuna cu familia guvernatorului, a plecat la Tesalonic si tatal lui Agapi, monahul Antonie.

Agapi, casatorita fiind a avut trei copii. Prima, o fata pe care a numit-o Teopisti, in cinstea mamei sale adoptive si doi gemeni, baieti.

Dar, alaturi de binecuvantari, au venit si incercarile in familia lui Agapi. In urma unei epidemii au murit cei doi baieti, impreuna cu socrii. A suferit enorm in urma pierderii copiilor, de aceea a hotarat sa aduca ofranda lui Dumnezeu pe fiica sa Teopisti. Micuta a fost dusa la sase ani la seminarul Sfantului Luca din Tesalonic.

Imediat dupa aceasta, Agapi si Ioan, sotul ei, au trait in curatie, in post si asceza. Agapi si-a gasit alinare in Manastirea Sfantului Intai Mare Mucenic Stefan, de acolo tragandu-si taria duhovniceasca.

Ioan, sotul nu a mai supravietuit mult si la scurt timp dup ace incredintasera pe fiica lor la asezamantul Sfantului Luca, a parasit aceasta lume. Continuă să citești 5 aprilie/3 august: CUVIOASA TEODORA DIN TESALONIC

PREDICĂ LA SFINTELE TEODOSIA (29 mai)

Predică a Mitropolitului Augustin de Florina la 29 mai –

Pomenirea Sfintei Muceniţe Teodosia

şi a Sfintei Fecioare Muceniţe Teodosia

29 mai 1453

Iubiţii mei, cei care citesc Evanghelia, au văzut că, printre alte cetăţi şi sate la care se referă Evanghelia, se află şi o cetate care se numea Tir. Cetatea Feniciei, celei mari şi puternice, se afla la graniţele Palestinei. Când Hristos mergând, a ajuns la graniţele Palestinei, atunci, din părţile Feniciei a venit şi L-a întâlnit pe Hristos o femeie închinătoare la idoli, cananeancă. A căzut la picioarele lui Iisus şi L-a rugat să-i vindece fiica bolnavă. Mare a fost credinţa cananeencei, încât Hristos S-a minunat şi i-a vindecat fiica. În milioanele de mulţimi, care toate erau închinătoare la idoli, era un lucru mare ca o femeie să creadă în Hristos. Un diamant într-un munte din pietre!

De asemenea, un lucru măreţ este şi cel la care se referă din nou Evanghelia. Că o păcătoasă, o femeie foarte păcătoasă, care a trăit în nelegiuire cu cinci bărbaţi, samarineanca, a crezut în Hristos. S-a pocăit, şi-a schimbat viaţa, a devenit misionară, a propovăduit măreţiile lui Hristos, iar la sfârşit a primit martiriul. Era un cărbune şi Hristos a făcut-o diamant. O minune a fost cananeanca pentru credinţa ei, o minune a fost şi samarineanca pentru pocăinţa ei.

Dar minuni au fost şi alte două femei pe care Sfânta noastră Biserică le sărbătoreşte pe 29 mai. Au ambele acelaşi nume: Teodosia. O Teodosia era originară din Tir, din ţara din care provenea şi cananeanca. Cealaltă Teodosia era originară din Constantinopol. Ambele Teodosii au fost martirizate pentru Hristos. Continuă să citești PREDICĂ LA SFINTELE TEODOSIA (29 mai)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. TEODOSIA (Gr, Ro, En) – 29 mai

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. TEODOSIA

29 mai

Pomenirea sfintei muceniţe Teodosia fecioara, cea din Cezareea (aducerea moaştelor).

Despre Sfînta Teodosia, fecioara cea din Tir, Evsevie, episcopul Cezareei Palestinei, martorul ocular, a scris astfel:

„Întinzîndu-se asupra noastră pînă la cinci ani prigoana de la păgînii închinători la idoli, în două zile ale lunii aprilie, chiar la praznicul Învierii Domnului, în cetatea Cezareea Palestinei o fecioară credincioasă şi cinstită de neam din Tir, care nu avea încă optsprezece ani, s-a apropiat de cei care erau închişi în temniţă, legaţi pentru Hristos, şi le spunea cu îndrăzneală despre împărăţia lui Dumnezeu.

Ea le-a urat de bine, rugîndu-i s-o pomenească înaintea Domnului cînd vor sta înaintea Lui, după sfîrşitul nevoinţei lor cei muceniceşti. Văzînd ostaşii pe fecioară că vorbeşte cu cei legaţi pentru Hristos, au răpit-o ca şi cum făcuse un mare rău şi au adus-o la ighemonul Urban spre cercetare. Ighemonul, fiind plin de mînie şi de sălbăticie cumplită de fiară, a muncit-o cu cumplite munci, strujindu-i pînă la oase coastele şi sînii cu unghii de fier; dar ea, fiind cu faţa luminoasă, pe toate le răbda cu curaj. Deci, a poruncit s-o înece în adîncul mării”.

Continuă să citești TROPARUL ŞI VIAŢA SF. TEODOSIA (Gr, Ro, En) – 29 mai

29 mai: Sfântul Ioan cel nebun pentru Hristos din Ustiug

Sfântul Ioan cel nebun pentru Hristos din Ustiug, Rusia

(29 mai)

În apropiere de străvechiul oraș Ustiug sau Ustiuga, în orașul Vnukovo, unor săteni înstăriți binecredincioși Sava și Maria li s-a născut un fiu căruia i-au dat numele Ioan. Încă din copilărie ducea o viață aspră, deosebindu-se de ceilalți tineri. În zilele de miercuri și vineri nu mânca deloc, iar în celelalte zile se mulțumea cu pâine și apă.

Când mama sa îl mustră zicându-i:

– De ce postești la anii tăi?

Tânărul Ioan îi răspunse:

– Ca să mă izbăvesc de păcate fiindcă numai Dumnezeu este fără de păcat. Să nu nutrim trupul păcătos ca să ni-l facem dușman.

Când părinții săi se mutară în orașul Orleț, la 30 de verste de Ustiug, tatăl avea să moară acolo, iar mama se călugări la Mănăstirea Sfintei Treimi din Orleț, luând numele Natalia. Adolescentul Ioan îi fu o vreme aproape, tăcea, nu scotea o vorbă, începu a se face nebun pentru Hristos, încât mama sa îl lăsă în plata Domnului.

Continuă să citești 29 mai: Sfântul Ioan cel nebun pentru Hristos din Ustiug

28 mai: Sfântul Nou Mucenic Mitros sau Dimitrie, valiul din Peloponez

Sfântul Nou Mucenic Mitros sau Dimitrie, valiul din Peloponez, Grecia

(28 mai)

Sf Nou Mc Mitros sau Dimitrie din Peloponez (1794) 1

Acesta era din Peloponez. Crescu într-o familie ortodoxă cucernică, însă la 11 ani fu convertit cu sila la credința musulmană, la fel ca mulți alți creștini ortodocși din Peloponez după înăbușirea răscoalei din 1769. Odată cu convertirea primi numele Mustafa.

Mustafa era un tânăr deosebit de înțelept, pricină pentru care avansă cu repeziciune în dregătoriile stăpânirii turcești, ajungând la rangul de valiu (guvernator al unei provincii turcești, în sec. XVIII), fapt ce îi aduse multă bogăție. Însă Mustafa nu uită niciodată faptul că se născuse creștin. Pentru aceea, dorința sa de a se întoarce la credința strămoșească se făcea tot mai puternică odată cu trecerea timpului. El hotărî să meargă la un duhovnic, după care începu să ducă viața unui creștin ortodox.

Continuă să citești 28 mai: Sfântul Nou Mucenic Mitros sau Dimitrie, valiul din Peloponez

28 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SFÂNTULUI EUTIHIE (Gr, En)

Απολυτίκιο του Αγ. Ευτυχούς – 28 ΜΑΙΟΥ

The Hieromartyr Eutychius, Bishop of Melitene, was a co-worker with the Holy Apostles, and he suffered for Christ in the city of Melitene during the first century.

Εἶναι ἄγνωστο ἀπὸ ποῦ καταγόταν καὶ πότε ἄθλησε ὁ Ἅγιος Ἱερομάρτυς Εὐτύχιος. Ἀναδείχθηκε σὲ Ἐπίσκοπο Μελιτηνῆς, ὅμως λόγῳ τῆς Χριστιανικῆς δράσεώς του συνελήφθη, ἀρνήθηκε δὲ νὰ θυσιάσει στὰ εἴδωλα, καὶ μετὰ ἀπὸ πολλὰ βασανιστήρια ρίχθηκε στὸ νερό, ὅπου βρῆκε μαρτυρικὸ θάνατο.

Continuă să citești 28 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SFÂNTULUI EUTIHIE (Gr, En)

27 MAI: Pomenirea sfântului Ioan Rusul, mărturisitorul şi făcătorul-de-minuni (VIAŢA, PARACLISUL)

Pomenirea sfântului Ioan Rusul, marturisitorul si facatorul-de-minuni

(+ 1730)

27 MAI

Legături:

Acatistul Sfântului Ioan Rusul (Audio, Text)
Sfântul Ioan Rusul (VIDEO)
Sf. Ioan Rusul / Saint John the Russian / ΑΓΙΟΣ ΙΩΑΝΝΗΣ Ο ΡΩΣΟΣ

Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul s-a născut în Mica Rusie în jurul anului 1690, fiind crescut în evlavie şi dragoste pentru Biserica Domnului. La maturitate a fost chemat în armată unde a fost simplu soldat în armata lui Petru I şi a luat parte la războiul ruso-turc. În timpul Campaniei din Prutsk în 1711 el împreună cu alţi soldaţi au fost capturaţi de tătari şi au fost predaţi comandantului cavaleriei turceşti. Acesta i-a dus pe prizonierii ruşi în Asia Mică, în satul Prokopion.

Turcii au încercat să-i convertească pe soldaţii creştini la credinţa musulmană prin flatări şi ameninţări iar cei care nu au primit au fost bătuţi şi torturaţi. Alţii, însă au renunţat la Hristos şi au devenit musulmani, în speranţa că-şi vor îmbunătăţi soarta. Sf. Ioan nu a fost cucerit de promisiunile bunătăţilor lumeşti, suferind cu curaj umilinţele şi bătăile. Continuă să citești 27 MAI: Pomenirea sfântului Ioan Rusul, mărturisitorul şi făcătorul-de-minuni (VIAŢA, PARACLISUL)

27 mai – UN SFÂNT GEORGIAN – CUVIOSUL MIHAIL DIN PAREKHI

CUVIOSUL MIHAIL DIN PAREKHI

27 mai

Originar din satul Norgiali din Shavsheti (Georgia de sud), Cuviosul Mihail a fost monah în veacul al IX-lea în Mănăstirea Midznadzori, şi în continuare s-a aşezat sub călăuzirea Cuviosului Grigorie din Khandzta [5 octombrie]. La sfatul aceluia, a îmbrăţişat viaţa pustnicească şi s-a retras într-o peşteră în Parekhi. Vreme de mulţi ani a strălucit prin minunile sale şi îndeosebi prin discernământul său duhovnicesc, care i-a îngăduit să călăuzească o mulţime de suflete pe calea desăvârşirii evanghelice. A fost şi părintele duhovnicesc al Cuviosului Serapion din Zarzma [29 octombrie].

TRAD. Fratia Ortodoxa Misionara Sfintii Trei Noi Ierarhi.

27 mai: VIAŢA ŞI PĂTIMIREA SFÂNTULUI MUCENIC IULIU VETERANUL

Sf. Mucenic Iuliu Veteranul

(27 Mai)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

În timpul persecuţiei împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu, ginerele său, s-a pornit mare persecuţie contra creştinilor, În urma victoriei obţinute în 297 contra perşilor, Maximian Galeriu, socotind pe nedrept că îndeosebi creştinii sunt vinovaţi de slăbirea şi decăderea Imperiului Roman, a hotărât îndepărtarea soldaţilor creştini din armată, pentru că ei nu dădeau dovadă de vitejie ucigând în timpul luptelor pe duşmanii imperiului. Continuă să citești 27 mai: VIAŢA ŞI PĂTIMIREA SFÂNTULUI MUCENIC IULIU VETERANUL

27 MAI: Pomenirea sfântului sfinţitului Beda Venerabilul (Anglia, + 735)

Pomenirea sfântului sfinţitului Beda Venerabilul (Anglia, + 735)

27 MAI

Sf. Beda a fost istoric bisericesc şi a consemnat istoria creştinismului din Anglia până în zilele sale. Anul probabil al naşterii sale este 673, iar locul, Northumbria, undeva lângă localitatea Jarrow.

La vârsta de 7 ani, Beda a fost trimis la Mănăstirea Sf. Petru din Wearmouth pentru ca să fie îndrumat şi educat de Sf. Benedict Biscop (prăznuit în 12 ianuarie). Apoi a fost dus la mănăstirea cea nouă Sf. Petru, înfiinţată în Jarrow în 682, unde a rămas până la moartea sa. Acolo l-a luat sub aripa sa Sf. Ceolfrith stareţul (prăznuit în 25 septembrie), care l-a urmat pe Sf. Benedict în 690, conducînd ambele mănăstiri, Wearmouth şi Jarrow.

În Viaţa lui Ceolfrith scrisă anonim, există povestea unui incident legat, probabil, de tânărul Beda. Ciuma din 686 a năpădit mănăstirea lui Ceolfrith, răpind majoritatea monahilor cântăreţi din corul bisericii, rămânînd în viaţă doar stareţul şi un băiat pe care îl avea ca ucenic. Acest tânăr „este acum preot la aceeaşi mănăstire şi laudă faptele minunate ale stareţului atât verbal cât şi în scris, faţă de toţi cei care vor să le afle”.

Îndurerat din cauza catastrofei, Ceolfrith a hotărât că ar fi bine să cânte Psalmii fără antifoni, cu excepţia slujbelor de Utrenie şi Vecernie. După o săptămână de cântat, s-a întors iar la varianta cu antifonii cântaţi acolo unde le era rândul. Cu ajutorul băiatului şi al fraţilor rămaşi în viaţă, slujbele se făceau foarte greu până când au fost aduşi alţi călugări care au fost învăţaţi să cânte. Continuă să citești 27 MAI: Pomenirea sfântului sfinţitului Beda Venerabilul (Anglia, + 735)

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL APOSTOL CARP, UNUL DIN CEI ŞAPTEZECI (26 MAI)

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL APOSTOL CARP, UNUL DIN CEI ŞAPTEZECI

Troparul Sfântului Apostol Carp, unul din cei şaptezeci, glasul al 3-lea:

Apostole Sfinte Carp, roagă pe milostivul Dumnezeu, ca să dăruiască iertare de greşeli sufletelor noastre.

Cântarea 1, glasul al 4-lea

Irmosul: Cânta-voi Ţie Doamne Dumnezeul meu, că ai scos pe popoare din robia Egiptului şi ai acoperit pe Faraon cu căruţele lui şi puterea lui.

Stih: Sfinte Apostole Carp, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cei ce cu dragoste săvârşesc purtătoarea de lumină, sfinţită şi prealăudată şi preacinstită pomenirea ta, umple-i de dumnezeiasca lumină prin rugăciunile tale apostole.

Stih: Sfinte Apostole Carp, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind dat cu totul Stăpânului, ai păzit nevătămate legile Lui cele cinstite şi pe cei fărădelege i-ai învăţat buna lege, apostole.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Iubind mintea cea mai presus de gând, preasfinţite, ţi-ai luminat mintea cu privire tainică şi lumea o ai luminat, preafericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născut-ai Fecioară în chip de negrăit şi înnoind legile firii, te-ai făcut Maică pururea Fecioară; pentru aceea te fericim. Continuă să citești CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL APOSTOL CARP, UNUL DIN CEI ŞAPTEZECI (26 MAI)

26 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. AP. CARP (Gr, Ro, En)

Troparul şi viaţa sfântului apostol Carp

În această lună în ziua a douăzeci şi şasea, pomenirea sfântului şi măritului apostol Carp, unul din cei şaptezeci de apostoli.

Acest mare apostol al Domnului, fiind pus la număr cu cei şaptezeci de apostoli şi ucenici, şi slujind marelui Pavel la propovăduire şi purtând duinnezeieştile Iui epistole către cei cărora erau trimise, a învăţat pe mulţi dintre păgâni a se închina şi a cinsti Sfânta Treime. După aceea, luminându-i-se mintea prin dumnezeiască strălucire a Mângâietorului, pornind de la Răsărit ca o stea luminoasă, a luminat toată lumea cu dumnezeieştile învăţături, făcând în toate zilele multe şi mari minuni. Şi multe cetăţi şi popoare venind la credinţa în Hristos, şi despărţind cu botezul pe cei credincioşi din cei necredincioşi, a suferit din această pricină multe prigoniri şi scârbe, căci mergea cu bărbăţie şi cu osârdie spre cele cu osteneală nevoinţe ale luptei, neînfricoşîndu-se de mânia dregătorilor. Drept aceea, precum el a slăvit pe Dumnezeu în mădularele lui, aşa şi el a fost mărit de Dumnezeu. Deci adormind somnul cel dulce, cu moaştele sale, face minuni în toate zilele, curăţind tot felul de boli şi gonind duhurile necurate. Continuă să citești 26 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. AP. CARP (Gr, Ro, En)

26 mai: UN SFÂNT ROMÂN ANONIM din Mănăstirea Neamţ (secolul al XIV-lea)

UN SFÂNT ROMÂN ANONIM

din Mănăstirea Neamţ

(secolul al XIV-lea)

Primele semne miraculoase de ridicare a pavajului s-au observat sâmbătă, 24 mai 1986. Ele s-au repetat până luni, 26 mai, când s-a hotărât de stareţul Mănăstirii Neamţ, arhim. Efrem Chişcariu, să se sape sub pavaj. După depunerea moaştelor în biserică s-a întocmit un act oficial în legătură cu această minune, care se păstrează în arhiva mănăstirii. După două zile, autorităţile locale au oprit pelerinajul de la Neamţ şi au turnat beton peste mormântul sfântului necunoscut.

Prima închegare de viaţă monahală organizată în vatra Mănăstirii Neamţ a avut loc la începutul secolului al XIV-lea, datorită întâiului egumen cunoscut al lavrei, anume ieroschimonahul Gherman (1320-1362), care adună pe sihastrii nevoitori aici într-o obşte de sine-stătătoare. Înainte de el, sihaştrii nemţeni duceau viaţă pustnicească idioritmică, despre care se ştie foarte puţin. Continuă să citești 26 mai: UN SFÂNT ROMÂN ANONIM din Mănăstirea Neamţ (secolul al XIV-lea)

25 mai: SFÂNTUL INOCHENTIE, EPISCOP DE HERSON, UNUL DIN OCROTITORII ODESEI

SFÂNTUL INOCHENTIE, EPISCOP DE HERSON

– 25 mai –

Sfântul Inochentie, în lume Ioan Alexeevici Borosov, s-a născut pe 15 decembrie 1800, în satul Eleţ, din eparhia Orel a Rusiei, şi se trăgea dintr-o familie de preoţi. Părinţii lui se numeau Alexie şi Achilina şi l-au crescut pe micuţul Ioan în frica şi certarea Domnului. În 1819, şi-a încheiat cu succes studiile la Seminarul din Orel şi a intrat la Academia Teologică din Kiev, pe care a absolvit-o în 1823. Continuă să citești 25 mai: SFÂNTUL INOCHENTIE, EPISCOP DE HERSON, UNUL DIN OCROTITORII ODESEI